Luna Ramadanului – Postul, între religie și știință
In luna Ramadanului ne-am propus să aducem aproape de universal o tema întalnită, sub diferite forme, în mai toate religiile – postul. Vom discuta pe 14 iunie, de la ora 19.00 despre acest subiect, atât din perspectiva religiilor abrahamice, cât și din perspectiva medicală și fiziologică. După conferință, vom lua împreună Cină de Iftar, ultima din Ramadanul din acest an.
Până atunci, atât pentru cunoscători, cât și pentru cei interesați de spațiul islamic, vom pătrundem în tainele Ramadanului, și o să vă povestim pe scurt aspecte ce țin de obiceiurile și ideile care pun în mișcare această practică socială, urmată an de an de mai bine de o pătrime din populația planetei.
La fel cum în Creștinism și în Iudaism există anumite perioade sfinte, pline de semnificații și obiceiuri colective, la fel și în Islam există 3 luni importante care adresează, în viața credinciosului musulman, diferite aspecte și îi concentrează atenția spre diferite dimensiuni ale existenței sale. Prima lună se numește Recep – Luna Lui Dumnezeu, cea de-a doua este Șaban – Luna Profetului, iar cea de-a treia se numește Ramazan- Luna oamenilor.
Pe scurt, pe perioada Ramadanului, musulmanii se abțin de la hrană și orice alte pofte ale trupului între răsărit și apus.
Fiecare zi de post are o structură bine determinată: se începe cu Sahur- masa dinaintea începerii zilei de post (înainte de răsărit). Apoi, Adhan-ul îi cheamă pe credincioși la rugăciunea de deschidere a postului. Următorul Adhan, cel de la apus, îi cheamă la o nouă rugăciune de închidere a postului. In acest interval, în contextul luptei cu dorințele sale, musulmanul are prilejul să identifice aspecte psihologice, subtile, despre sine, altfel ascunse.
În momentele de după apus, familiile extinse și vecinii se strâng laolată, prilej de discuții, povești, socializare și mâncare bună. Cina aceasta poartă numele de Iftar și reprezintă un moment în care ușa fiecarei case se deschide pentru ca și ceilalți să aibă un loc la masă. Luna Ramadanului servește mai multor scopuri. Dă șansa musulmanilor de a se elibera din încătușarea condiționărilor materiale de zi cu zi, apropiindu-se astfel de Dumnezeu prin dobândirea de ”taqwa”, termen din arabă ce desemnează „conștiința divină”. Credincioșii își înfrânează dorințele pentru a căpăta auto-disciplină, menită să îi protejeze pe parcursul anului de prea multă indulgența de sine și de excese.
De aceea și Dr. Wismiewski de la Universitatea Leicester afirmă : ”Pentru musulmanii din toată lumea Ramadanul este o perioadă importantă de dezvoltare personală, prin introspectie, care duce la un antrenament moral și spiritual, ce are impact asupra vieții lor în lunile ce urmează, de la un Ramadan la altul. Urmând tradiția Islamică, în această lună musulmanii îi ajută pe semenii lor mai defavorizați și depun efort spre a-și îmbunătăți relațiile cu ceilalți, arătând iertare și compasiune. Este de asemnea o perioadă în care legăturile de familie sunt întărite”
Absența voluntară a hranei și a apei ne amintește de valoarea lor, de slăbiciunea umană fără de acestea, sădind totodată în sufletele noastre sentimentul de recunoștintă față de dărnicia Mamei Natură și de binecuvântarea lui Dumnezeu.
Postul îi face pe oameni în același timp conștienți de condiția și experiențele celor săraci. După ce au simțit foamea, lipsa, pot empatiza mai ușor cu cei sărmani de care își vor aminti pe tot parcursul anului. Spiritul caritabil, dărnicia, este o altă valoare, de altfel un pilon al Islamului, care se hraneste din această absență. Pe langa hrana pe care o împart cu ceilați, credincioșii donează în fiecare zi a postului o sumă de bani pentru săraci.
Disciplina alimentară voluntar aplicată în perioada Ramadanului, ca și în cazul altor modele de post, are ca scop central purificarea, dobândită prin abținerea de la a da curs dorințelor materiale și carnale. Filozoful român Constantin Noica spunea: „Când se va citi în conștiințe, când ne vom vedea interiorul cum ne vedem exteriorul, atunci vom fi cu adevărat curați și pe dinăuntru. Nu vom putea apărea altfel, cum nu apărem acum, unii înaintea altora, decât curați și decent îmbrăcați. ” Înțelegem de aici că atenția și grija pe care o acordăm exteriorului ar trebui să fie direct proportională cu cea pe care o acordăm interiorului.
Cum ne explicam însă chestiunea „purificării lăuntrice” prin argumente de tip cauză-efect, pe care orice tip de gândire, mai mult sau mai puțin religioasă, o poate accepta ? Pe de-o parte vorbim despre exercițiul mental, întărirea voinței raționale în raport cu slăbiciunea trupului. Ideea de control a gândurilor si cuvintelor considerate „necurate” oferă un model de a ne raporta la propriile gânduri ca niste obiecte ce merită mai bine investigate înainte de a le da curs. Aristotel spunea că: „O caracteristică a unei minți educate este capacitatea de a nutri un gând fară să-l accepte”. Implicațiile la nivel psihologic și mental le-am menționat parțial deja.
Pe de altă parte vorbim de beneficiile asupra corpului, de la nivel celular până la sistem imunitar. Documentaristul si biologul Dr. Michael Mosley a pus si bazele unui regim alimentar pentru cei care se luptă cu greutatea, bazat pe postul intermitent, influențat fiind de informațiile pe care le-a aflat de la specialiști în domeniu pe durata realizării documentarului Eat, Fast and Live Longer. ”Nimic din ceea ce poți face asupra corpului tău nu are o asemenea putere precum postul”, transmitea acesta aici.
Secretul s-ar putea explica prin descoperirea făcută de japonezul Yoshinori Ohsumi, pentru care a primit si premiul Nobel pentru Medicină in 2016. Se pare că fiecare celulă are o functie de „Self-eating” sau autopurificare, dezvoltată în timp în urma perioadei de înfometare a organismelor, care poartă denumirea științifică de autofagie (află mai mult ro/en). In timp, această capacitate a devenit o metodă esențială folosită de celule pentru a-și păstra propria sănătate, pentru a rezista infecțiilor și a lupta împotriva cancerului. Trecând de la nivel micro, la nivel macro, beneficiile aduse de post sunt următoarele : îmbunătățirea funcțiilor creierului, reduce riscul de boli de inimă, infarct și cancer, îmbunătățește nivelul de colesterol și controlul zahărului, având în același timp efecte anti-îmbătrânire prin scăderea nivelului unor hormoni. Există de asemenea descoperiri conform cărora postul ținut pe o perioadă de 3 zile are efecte miraculoase asupra sistemului imunitar. Se pare că postul stimulează celulele stem să producă noi celule albe, pentru a sprijini și întări sistemul imunitar.
Obiceiurile alimentare, practicile sociale, modurile de reprezentare din fiecare cultură constituie un sistem de valori în interiorul căruia membrii săi urmează o cale care s-a dovedit benefică în decursul timpului.
Istoria din spatele fiecărei culturi diferă, însă ea descrie doar dinamicile și contextele în care grupuri umane separate au primit învățături importante, ce au creat o nouă ordine acolo unde dezechilibrul amenința existența. Căci tocmai miracolul existenței este, în fond, ceea ce trezește în fiecare ființă din această cultură umană, sentimentul de sacru, de credință și recunoștință.
(text de Diana T.)